Paunul -preluare http://www.zooland.ro

Subiect: Paunul -preluare http://www.zooland.ro Lun Noi 25, 2013 5:37 am

Origine, habitat si valoare culturala

Paunul albastru mai este cunoscut si ca: paunul comun, paunul indian sau paunul asiatic. Dupa cum ii spune si numele originea lui este in sud-ul Asiei, in India, Sri Lanka, Pakistan, Bangladesh si alte teritorii aflate la sud de Himalaya. Domesticirea lui a inceput cu peste 2000 de ani in urma, iar vasele europene care au colonizat India, fermecate de frumusetea lui, l-au raspandit peste tot in lume. In multe regiuni de pe Glob paunul a ajuns sa fie o componenta a faunei locale, semi- salbatica.

In antiteza, in tari precum Bangladesh paunul albastru este pe cale de disparitie, in principal din cauza vanatorii pentru carne si (surprinzator) abia apoi pentru pene. Pe de alta parte, in India si Sri Lanka, populatiile de paun salbatic prospera, datorita protectiei pe care i-o ofera valoarea sa spirituala. In multe religii hinduse paunul fiind asociat cu zeitati precum Shiva, Krishna, Karthikeya s.a. Recunoasterea absoluta a fost facuta in 1963, cand paunul albastru a fost declarat pasarea nationala a Indiei. Si in traditia indiana paunul are conotatii benefice. Satenii tineau paunii pe langa casele lor, nu pentru ornament, ci pentru ca aceste pasari se hraneau cu puii serpilor veninosi, protejand oamenii de reptilele ucigase.

Se presupune ca Alexandru cel Mare este cel care a adus aceste pasari in Europa. Alte surse afirma ca paunul exista in cultura elena cu mult timp inainte. Legenda spune ca zeita Hera avea un slujitor extrem de loial, Argus, care avea pe corp o multime de ochi. Cand Hermes i-a ucis slujitorul, zeita a luat ochii de un albastru profund si i-a asezat pe coada paunului, pentru a-i onora memoria. Negustorii fenicieni au adus paunul in Siria si Egiptul Antic. Regele Solomon detinea in gradinile sale carduri de pauni.

Paunul salbatic traieste in paduri deschise, de preferinta cele aflate pe marginile apelor. S-au adaptat si pe terenurile cultivate agricol, de multe ori cauzand pagube taranilor. Pot fi intalniti si in apropierea asezarilor umane. Pe pantele Himalayei urca pana la altitudini de 1800 de metri, uneori depasind chiar si 2000 de metri.

Comportament si organizare sociala

Paunii sunt pasari sociabile. Traiesc in grupuri alcatuite dintr-un mascul si 3- 5 femele. Dupa imperechere, majoritatea grupurilor sunt formate doar din femele si puii lor. Desi este una dintre cele mai mari pasari zburatoare, paunul petrece mai mult timp alergand decat zburand. Cand este atacat, tasneste prin vegetatia bogata de la nivelul solului si se pierde prin aceasta. Cand simt apropierea pradatorului (tigru, jaguar) pasarile emit sunete scurte si inalte, pentru a-si avertiza semenii.

Grupul porneste in cautarea hranei dimineata, la rasarit, si apoi seara cu putin inainte de apus. Intre timp, pe durata zilei, stau asezati pe stanci sau ridicaturi de pamant si fac bai de soare. Cand temperaturile sunt prea mari se retrag la racoarea padurii. Pentru a petrece noaptea paunii se cocoteaza pe crengile de sus ale copacilor. Prefera copacii aflati pe malurile raurilor sau cei de la marginea padurii, dar mai ales pe cei uscati. Uneori, mai multe grupuri se strang seara, la apus, si inopteaza impreuna. In acest fel se pot proteja mai bine impotriva pradatorilor. Jaguarul este singurul carnivor care le poate perturba odihna noctura. Acest pradator nocturn este un foarte bun catarator si poate surpinde pasarile noaptea cand sunt cel mai vulnerabile.

Aspect fizic

Paunul indian (Pavo cristatus) este o pasare viu-colorata din familia fazanilor. Masculul este cel responsabil pentru popularitatea acestei specii, deoarece doar el dezvolta penajul colorat si coada in evantai. Femela, desi de dimensiuni similare, are un colorit sters si ii lipseste coada. Paunul este o pasare de dimensiuni mari: cantareste intre 3 si 6 kg si masoara in jur de 2 m (din care 80- 95 cm ii reprezinta lungimea cozii). Femele pot atinge si ele greutatii de pana la 5 kg, insa lungimea corpului se opreste doar la 1 m, din cauza absentei cozii.

Masculul prezinta o creasta in forma de evantai formata din pene de culoare neagra cu reflexii de verde albastrui. Crestetul capului este albastru metalic. Ochii de culoare neagra sunt incadrati intre doua linii albe, care trec pe deasupra, respectiv, dedesubtul lor. Aceste linii sunt formate de fapt din piele lipsita de pene sau puf. Restul capului este de culoare negru- albastruie. Spatele prezinta un desen sub forma de solzi de bronz cu sclipiri verzui. Pieptul este albastru metalic, iar abdomenul verzui inchis.

Coada-evantai , podoaba cea mai de pret a paunului, nu este in totalitate coada anatomica. Coada in sine este formata din doar 20 de pene, scurte, de culoare inchisa, care au rolul de a sustine cele 200 de pene lungi, terminate sub forma unui ochi albastru. Aceste pene pleaca de fapt de pe spatele pasarii. Chiar si femele isi pot infoia cozile, sub forma unui evantai, insa acesta este evident mai mic, putin colorat si este format exclusiv din cele 20 de pene ale cozii.

Femela paunului prezinta un colorit format din nuante de maro, care in anumite regiuni degaja straluciri verzui. Abdomenul si zonele inferioare sunt albe. Tineretul prezinta acelasi colorit ca si femelele. Masculii tineri abia dupa al 2-lea an de viata dezvolta penele lungi ale evantaiului. Insa abia cand implinesc 4 ani pot etala toate cele 200 de pene, perfect aranjate in coada semeata.

Reproducere

Nu este nici un secret ca tinuta de gala a paunului are rolul de a cucerii femelele. Cu cat evantaiul are o deschidere mai mare si penajul este colorat mai intens cu atat masculul este mai atragator pentru femele. Pe masura ce inainteaza in varsta, splendoarea si talentul de a defila sporeste, astfel ca masculii batrani sunt cei care se imperecheaza cel mai des. La debutul sezonului de imperechere paunii masculi se aduna in grupuri si „se lupta”. Lupta este non-violenta si consta doar in etalarea si scuturarea cozii, executarea dansului de curtare. Femelele pot vedea toti masculii in acelasi loc, pot compara si il pot alege pe cel mai bun. Masculii se pot infoia si in absenta femelelor.

Sezonul de imperechere incepe in aprilie si dureaza pana in mai. Femela sapa un cuib in sol, pe care il captuseste cu iarba si pene. Aici va depune intre 4 si 6 oua, de culoare alba si le va cloci singura. Dupa 28 de zile puii vor ecloza. Imediat dupa ce au iesit din oua ei sunt apti sa alerge, daca sunt amenintati. Uneori, puii se catara pe spatele mamei, care zboara pe cea mai apropiata creanga, pentru a evita un anumit pradator.

Dieta

Paunii sunt pasari omnivore. Se hranesc cu seminte, nuci, fructe, insecte, reptile si mamifere mici. Consuma si puii serpilor veninosi, iar pe cei adulti ii evita, riscul de-a a fii muscati fiind mai mare.

In salbaticie traiesc 10- 12 ani, dar in captivitatea pot depasi 20 de ani.